Este momentul în care angajamentele se transformă în plăți reale și în lucrări vizibile. România a transmis Comisiei cererea de plată nr. 5 din PNRR, în valoare de 2,84 miliarde euro, menită să deblocheze reforme și investiții deja validate.
Ce conține cererea
Cererea cuprinde 75 de ținte și jaloane — 21 reforme și 54 investiții. România solicită 1,65 miliarde euro sub formă de granturi și 433 milioane euro ca împrumuturi. Este penultima cerere din mecanismul PNRR.
Impactul asupra absorbției și alocărilor
Cu CP5, absorbția pe granturi a urcat la 78% față de 47% la începutul mandatului lui Dragoș Pîslaru, o creștere de 31 de puncte procentuale. PNRR totalizează 21,41 miliarde euro — 13,57 miliarde euro granturi și 7,84 miliarde euro împrumuturi — iar autoritățile subliniază că alocarea de granturi rămâne integrală.
Context politic și riscuri
Ministrul Pîslaru a anunțat depunerea cererii la ora 20:00 și a menționat implicarea în proiectul salarizării unitare la Ministerul Muncii. Comisia Europeană avertizase anterior că blocarea angajamentelor din PNRR ar putea avea consecințe financiare. În paralel, oficiali locali sunt somați să accelereze încărcarea documentației pentru a nu pierde tranșele.
In concluzie, Cererea de Plata nr. 5 devine un test de viteză administrativă și voință politică, banii sunt ceruți, iar acum urmează să fie verificați și virați pentru reforme și infrastructură concretă.
